Steagul Mexicului

De ce apar un vultur, un șarpe și un cactus pe drapelul Mexicului?

Stema amintește tradiția întemeierii orașului Tenochtitlan: un vultur așezat pe un cactus și ținând un șarpe le-a arătat mexicilor locul unde trebuia construit orașul. Imaginea leagă statul modern de moștenirea sa prehispanică.

Un vultur, un șarpe și un nopal

Stema națională înfățișează un vultur mexican din profil. Gheara stângă se sprijină pe un nopal înflorit, crescut pe o stâncă ce iese dintr-un lac. Vulturul ține un șarpe curbat cu gheara dreaptă și cu ciocul; ramuri de stejar și de laur încadrează partea de jos.

Imaginea reia un motiv asociat cu relatarea mexica despre întemeierea orașului Tenochtitlan. Ministerul mexican de Externe leagă vulturul de pe cactus de această tradiție. Legea descrie stema, iar prezentarea istorică oferă contextul cultural al simbolului.

Un design stabilit prin lege

Legea drapelului prevede trei benzi verticale de aceeași lățime, în ordinea verde, alb și roșu, pornind de la lance. Stema națională se află în centrul benzii albe, iar diametrul ei reprezintă trei sferturi din lățimea acelei benzi.

Același articol stabilește raportul dintre lățimea și lungimea steagului la 4:7. Aceste măsuri deosebesc modelul oficial de un simplu tricolor: stema centrală este o parte definitorie a designului. Legea descrie forma fără să atribuie culorilor sensuri neschimbătoare.

De la steagurile independenței la modelul actual

Tricolorul verde, alb și roșu s-a conturat în perioada independenței. Cronologia Ministerului de Externe consemnează benzi verticale și un vultur pe cactus pe steagul Primului Imperiu din 1822. Versiunile ulterioare au schimbat înfățișarea vulturului și alte detalii.

Un decret din 1916 a stabilit vulturul văzut din profil. Forma actuală a drapelului a fost definită în legea simbolurilor naționale din 1968; legea în vigoare îi reglementează designul și folosirea. Tot legea desemnează 24 februarie drept Ziua Drapelului.